Sucursala nr. 3 – NEHOIU este un pilon important în sprijinirea financiară a locuitorilor și în dezvoltarea comunității locale. Prin programele și activitățile sale, nu este doar un furnizor de servicii financiare, ci și un partener de nădejde pentru cetățenii care își doresc o viață mai bună.

Cu o prezență constantă și dedicată, Sucursala nr. 3 – NEHOIU oferă sprijin financiar adaptat nevoilor reale ale membrilor săi  – împrumuturi sau soluții de economisire care încurajează responsabilitatea financiară.

Susținem educația financiară pentru tineri și adulți, contribuind astfel la creșterea gradului de conștientizare și independență economică în rândul populației.

Prin acțiuni concrete și prin apropierea sinceră de oameni, dovedim zi de zi că solidaritatea nu este doar un cuvânt, ci o valoare care poate schimba în bine viața unei întregi comunități.

La Sucursala nr. 3 – NEHOIU, grija față de oameni nu se limitează doar la oferirea de servicii financiare. Ne implicăm activ pentru a înțelege situația fiecărui membru, pentru a construi împreună soluții personalizate, menite să sprijine echilibrul financiar și să aducă stabilitate în viața de zi cu zi.

Conștienți de provocările economice cu care se confruntă multe familii, am dezvoltat un sistem de împrumuturi flexibile, adaptate nevoilor reale ale membrilor noștri. Oferim condiții de rambursare care țin cont de veniturile și posibilitățile fiecărei persoane, iar în caz de dificultăți financiare, suntem deschiși dialogului și identificării unor soluții concrete – reorganizarea împrumuturilor.

Pentru noi, fiecare membru contează. Nu oferim produse standard, ci construim parteneriate pe termen lung, bazate pe încredere, comunicare și empatie. Credem că o asociație de ajutor reciproc autentică este aceea care își ajută membrii nu doar în momentele bune, ci mai ales atunci când au cea mai mare nevoie de sprijin.

Prin această abordare, C.A.R. SOLIDARITATEA BRĂILA – ASOCIAȚIE devine mai mult decât o instituție financiară nebancară – devine o comunitate în care sprijinul reciproc și solidaritatea sunt valori vii.

Alege C.A.R. SOLIDARITATEA BRĂILA – ASOCIAȚIE – pentru că aici, nevoile tale sunt ascultate, iar soluțiile sunt create împreună cu tine.

Orașul Nehoiu, situat în zona montană a județului Buzău (pe valea râului Buzău), are o istorie bogată începând din epoca medievală și modernă. Prima atestare documentară a așezării datează din anul 1549, indicând existența unui sat în această regiune încă din secolul al XVI-lea. Reședința actualului oraș a fost inițial satul Păltineni (Nehoiu fiind la început un cătun al acestuia). Între timp, în Nehoiu se dezvoltase o importantă industrie de prelucrare a lemnului: la începutul secolului XX, frații Goetz (investitori austrieci) au înființat o fabrică de cherestea, care a stat la baza viitoarei uzine “Foresta Nehoiu”. În 1931, s-a format comuna Nehoiu separată de comuna Păltineni, cuprinzând satele Nehoiu și câteva cătune din jur. După reforma administrativă din 1968, comunele Nehoiașu, Mlăjetu și Păltineni au fost comasate sub numele de Nehoiu, formând actuala unitate administrativă. La 1989, comuna Nehoiu a fost declarată oraș. Istoria plaiurilor nehoiene este marcată de lupta cu asprimea naturii (zona de munte cu ierni grele), de construcția căii ferate Buzău–Nehoiașu (începutul secolului XX) și de existența unor mișcări sociale (răscoala din 1907 a avut ecouri și aici). Astăzi, orașul păstrează monumente istorice precum biserica de lemn “Sfinții Împărați” (sec. XIX) din Lunca Priporului, fiind totodată poarta de intrare spre frumoasele zone turistice ale Văii Buzăului și Munților Siriu.

Nehoiu este un oraș mic de munte, având o populație de 9.464 locuitori la recensământul din 2021. Populația este majoritar românească (peste 98%) și de religie ortodoxă; există și o mică comunitate de romi.

Prima atestare documentară cunoscută a localității Nehoiu datează din anul 1549, conform arhivelor bisericești și domnești, care pomenesc de satul Nehoiu (scris uneori “Nehăiu”) în Ținutul Buzăului. Numele localității este de origine probabil maghiară sau germană (posibil de la “Nehaj”, care însemna loc de trecere sau de pășunat al vitelor, ori de la un colonist cu numele similar. În secolele următoare, Nehoiu apare în diferite hrisoave și documente: de exemplu, în 1685 este menționat ca punct de vamă pentru plutăritul pe Buzău (lemnele coborâte pe apă din munți) – semn al activității forestiere timpurii. La 1839, harta rusească a Principatelor marchează Gura Nehoiului (confluența pârâului Nehoiu cu râul Buzău) ca un cătun important. Atestarea modernă devine clară la 1864, când comuna Păltineni (ce includea Nehoiu) este consemnată oficial în noua organizare administrativă a județului Buzău. În 1901, Marele Dicționar Geografic al României descrie detaliat plaiul Nehoiului, arătând structura comunelor Păltineni, Nehoiașu și Mlăjet. Declararea sa ca oraș în 1989 este consemnată în Legea nr. 2/1989, fiind momentul cel mai recent de importanță administrativă. În concluzie, Nehoiu are o atestare de peste 470 de ani, trecând prin stadiile de sat, comună și, în ultimele decenii, de oraș montan.

• Bogdan Despescu (n. 1972), chestor de poliție, fost inspector general al Poliției Române (2016–2018) și, începând din 2020, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne – o figură marcantă a structurilor de ordine publică ale României.
• Mariana Solomon (n. 1980), atletă specializată în aruncarea discului, campioană națională și participantă la competiții internaționale, originară din Nehoiu.
• Daniel Alexandru David (n. 1983), fotbalist profesionist, care a evoluat în prima ligă (la Gloria Buzău) – reprezentant al noii generații de sportivi formați la cluburile din zonă.

• Altitudine ~450 m, poale munților; DN10 trece prin el, drum comercial medieval .
• Poarta muntelui — Drumul DN10 și gara veche pun Nehoiu pe harta spre Munții Siriu și Cheile Buzăului.
• Cherestea de renume — fabrica Foresta (fostă Goetz) a construit clădiri și poduri din lemn local apreciat.
• Biserici de lemn — satul Stănila găzduiește o biserică construită în 1750, una dintre cele mai vechi de lemn din zonă.
• Legenda haiducilor — se povestește că Vlad Țepeș ar fi străbătut valea, cu oprire în zona Păltineni.
• Cascada Pruncea și barajul Siriu — atracții turistice la doar 15–20 minute de oraș, evitate de mulți turiști care nu știu de ele.