Sucursala nr. 13 – MĂRAȘU este un pilon important în sprijinirea financiară a locuitorilor și în dezvoltarea comunității locale. Prin programele și activitățile sale, nu este doar un furnizor de servicii financiare, ci și un partener de nădejde pentru cetățenii care își doresc o viață mai bună.

Cu o prezență constantă și dedicată, Sucursala nr. 13 – MĂRAȘU oferă sprijin financiar adaptat nevoilor reale ale membrilor săi  – împrumuturi sau soluții de economisire care încurajează responsabilitatea financiară.

Susținem educația financiară pentru tineri și adulți, contribuind astfel la creșterea gradului de conștientizare și independență economică în rândul populației.

Prin acțiuni concrete și prin apropierea sinceră de oameni, dovedim zi de zi că solidaritatea nu este doar un cuvânt, ci o valoare care poate schimba în bine viața unei întregi comunități.

La Sucursala nr. 13 – MĂRAȘU, grija față de oameni nu se limitează doar la oferirea de servicii financiare. Ne implicăm activ pentru a înțelege situația fiecărui membru, pentru a construi împreună soluții personalizate, menite să sprijine echilibrul financiar și să aducă stabilitate în viața de zi cu zi.

Conștienți de provocările economice cu care se confruntă multe familii, am dezvoltat un sistem de împrumuturi flexibile, adaptate nevoilor reale ale membrilor noștri. Oferim condiții de rambursare care țin cont de veniturile și posibilitățile fiecărei persoane, iar în caz de dificultăți financiare, suntem deschiși dialogului și identificării unor soluții concrete – reorganizarea împrumuturilor.

Pentru noi, fiecare membru contează. Nu oferim produse standard, ci construim parteneriate pe termen lung, bazate pe încredere, comunicare și empatie. Credem că o asociație de ajutor reciproc autentică este aceea care își ajută membrii nu doar în momentele bune, ci mai ales atunci când au cea mai mare nevoie de sprijin.

Prin această abordare, C.A.R. SOLIDARITATEA BRĂILA – ASOCIAȚIE devine mai mult decât o instituție financiară nebancară – devine o comunitate în care sprijinul reciproc și solidaritatea sunt valori vii.

Alege C.A.R. SOLIDARITATEA BRĂILA – ASOCIAȚIE – pentru că aici, nevoile tale sunt ascultate, iar soluțiile sunt create împreună cu tine.

Comuna Mărașu este situată integral în Insula Mare a Brăilei (între brațele Dunării), un teritoriu care a fost sistematizat și populat mai târziu comparativ cu vetrele de sat de pe malul stâng al fluviului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Mărașu era doar o târlă (așezare sezonieră de păstori și lucrători agricoli) pe teritoriul comunei Stăncuța, având doar 166 de locuitori stabili la acea vreme. Comuna Mărașu, ca entitate administrativă, s-a constituit abia în anul 1931, când satele de pe insulă au fost organizate: inițial comuna includea nu mai puțin de 12 cătune (Agaua/Agana, Băndoiu, Bou, Cojocaru, Frecăței, Iapa, Mărașu, Nedeicu/Nedelcu, Salcia, Strâmba, Țăcănca/Tacan, Zagna). În 1950, comuna a fost arondată administrativ la regiunea Galați (raionul Măcin), iar după 1956 a trecut la raionul Hârșova din regiunea Dobrogea, dată fiind poziția sa geografică în mijlocul Dunării. Reforma din 1968 a adus comuna Mărașu în județul Brăila și a redus teritoriul acesteia. De la declararea sa ca unitate de sine stătătoare, Mărașu a evoluat ca o comunitate agricolă: în perioada comunistă aici au funcționat CAP-uri și IAS-uri specializate în culturi de cereale, orezării și creșterea animalelor pe pășunile Insulei Mari.

Comuna Mărașu avea 2.236 de locuitori la recensământul din 2021. Compoziția etnică este omogenă, aproape toți locuitorii fiind români, iar religios sunt ortodocși în proporție covârșitoare.

Fiind o așezare relativ nouă, Insula Mare a Brăilei nu are atestări medievale de sate permanente. Prima atestare a unui cătun pe teritoriul actual al comunei Mărașu poate fi considerată apariția numelui Băndoiu (unul din satele componente) în jurul anului 1820, când ar fi fost fondat de coloniști veniți pentru păstorit și agricultură sezonieră. De asemenea, într-o catagrafie din 1894 este menționată târla Mărașu ca aparținând de Stăncuța. În 1931, odată cu înființarea comunei Mărașu, numele localității devine oficial consemnat în Monitorul Oficial, marcând practic atestarea sa administrativă. Numele „Mărașu” ar putea proveni, conform unor ipoteze, fie de la numele unei persoane (un proprietar sau administrator al locului în vechime), fie prin transformarea denumirii vechi „Mărașul” sub care era cunoscută o baltă sau un grind din zonă. Cu alte cuvinte, atestarea documentară a comunei este strâns legată de procesul de colonizare a Insulei Mari, un loc lipsit de sate permanente până în secolul XIX.

Comuna Tichilești este cunoscută mai ales ca locul de naștere al scriitorului și agronomului Constantin Sandu-Aldea (1874–1927). Sandu-Aldea a fost un pionier al literaturii țărănești din Muntenia și totodată inginer agronom pasionat de modernizarea agriculturii românești. Printre scrierile sale, nuvela “Domnișoara Măriuța” și altele evocă viața rurală de la începutul secolului XX. Contribuția sa în domeniul agronomiei (a predat la Școala Centrală de Agricultură) și în literatură l-au făcut o personalitate marcantă a vremii. Școala din Tichilești îi poartă astăzi numele, în cinstea memoriei sale.

• Amplasată pe Insula Mare a Brăilei, accesibilă doar cu bacul · În 1900, satul Mărașu avea doar 20 de familii, un sat mic cu biserică veche „Moș Niță”
• Fiind pe insulă, este bogată în biodiversitate fluvială și păsări migratoare.